Satul Motru Sec este asezat la poala muntilor Mehedinti,intr-un spatiu inzestrat cu o bogata frumusete naturala. Numele satului provine de la raul omonim, râu care in perioada de vara isi inceteaza curgerea datorita infiltrarii apei in albia calcaroasa a zonei. La recensamantul din anul 2002, satul avea o populatie de 1018 locuitori, majoritatea fiind de religie ortodoxa.
Casele satenilor se intind pe ambele maluri ale raului iar acolo unde morfologia terenului a permis casele au fost construite pe terase sau pe pantele dealurilor. Altitudinea la care sunt pozitionate casele oamenilor variaza intre 330-360 metri, altitudinea maxima unde sunt construite locuinte permanente este de 365 m (casa lui Ana lu'Bacui).
Prima atestare documentara a satului este facuta in secolul al - XVII-lea in Hrisovul domnitorului Radu Mihnea, dat la Targoviste la 01 septembrie 1622. Dealungul timpului, satul a mai aparut, in documente, si sub denumirea de ,, Closcanii Inferiori " sau ,, Motrisor". Primi locuitori ai satului s-au asezat in Poiana fapt confirmat si de prezenta biserici din cimitir , construita din lemn (in jurul anului 1790) pe locul unei foste biserici si care se mentine si astazi. Pe valea Motrului Sec avea loc trecerea spre muntii Cernei, pe aici fiind localizat ,,drumul sarii" si potecile ce duceau oile spre munte.
Caracterizarea geografica a zonei :
Din punct de vedere geografic satul este pozitionat in partea de nord-vest a judetului Gorj, aproape de granita cu jud. Mehedinti, se desfasoara in lungul vaii sapate de raul Motru Sec dealungul timpului si este strabatut de paralela de 45⁰ latitudine nordica.
Relieful - a luat nastere in urma proceselor tectonice care au dus la transformarea intregii suprafete terestre precum si in urma retragerii apelor Marii Tethys. Un aport important la actualele forme de relief îi revine raului Motru Sec, impreuna cu afluentii sai, care dealungul timpului au sculptat in sisturile cristaline si calcarele jurasice actualele forme ale reliefului. Ecartul altitudinal al zonei variaza intre 328 m (confluenta r. Motru Sec cu r. Motru) si 1421 m (Piatra Closani).
Formele de relief intalnite :
vai : V. Motru Sec, V. Tarnicioara, V. Seaca, V. Gorganului, V. Pietri, V.Dobrota, V. Capra, Ogasu Fantanii
dealuri : Dridu (405 m), Magura (496m), Paroasa (640m), Rugetu (656 m), Cornetu satului (374-682 m)
munti : Gorganu (1040m), Piatra Mica (1125m), Piatra Closani (1421m)
Un alt tip de relief specific zonei este relieful carstic dezvolat pe calcarele lumaselice de varsta mezozoica (cca.65 mil. ani). Relieful carstic este reprezentat atat prin forme de exocarst ( lapiezuri, doline, uvale, ponoare, sohodoale) cat si de endocarst (pesteri, avene). Dintre numeroasele pesteri prezente in zona cele mai cunoscute sunt: pestera Lazului (3000m), pestera Martel ( 4000m ) si avenul 2 din Sohodoalele Mici (pestera lui Arion Arjocu).
Reteaua hidrografica - atat satul cat si arealul aferent acestuia este situat in bazinul raului Motru Sec. Raul Motru Sec este tributar raului Motru, are o lungime de 17 km, o suprafata a bazinului hidrografic de 81 km² si o altitudine medie a bazinului de 725 m.
Afluentii raului Motru Sec sunt: Capra, Dobrota, Valea Pietrii, Merisoru, Gorganu, Valea Seaca, Tarnicioara si Lupsa. Un aport important de apa este adus de reteau hidrografica subterana in perioadele excedentare.
Clima - asezarea satului intr-o zona de vale, imprejmuit de inaltimi al caror ecart variaza intre 496 m (Vf. Magura) si 1421 m (Piatra Closani) a dus la imprimarea unui climat de adapost al zonei. O alta caracteristica o reprezinta influentele maselor de aer sudice si sud-vestice, influente ce se resimt in flora si fauna zonei. Cu alte cuvinte, climatul zonei este unul temperat continental cu influente submediteraneene, caracterizat prin temperaturi medii anuale intre 6-10⁰C si precipitatii cuprinse intre 500-700 mm/an (mai mari in zonele inalte).
Vegetatia - zonei este constituita in general din paduri de foioase, speciia dominanta fiind fagul. Alte specii intalnite sunt: stejar, gorun, frasin, tei, artar, carpen iar dintre conifere: brad, molid, pin. Influentele submediteraneene au dus la dezvoltarea unor specii endemice, precum: liliacul salbatic, mojdrenul, scumpie, alun turcesc.
O bogatia verde a zonei este data de numeroasele plante medicinale ce pot fi culese din zona: tei, sunatoare, musetel, tintaur, paducel, scumpie, sunatoare, ciubotica cucuclui (aglice), coada soricelului etc.
Flora zonei este una bogata, reprezentata prin specii variate de flori, cea mai reprezentativa fiind Rezervatia de Narcise din Piatra Closani.
Fauna - zonei este foarte variata, pe langa animalele domestice crescute in zona mai intanim si animale salbatice, precum: ursul, lupul, cerbul, caprioara, vulpea, porci mistreti, serpi etc. Influentele climatice de tip submediteraneean au facilitat prezenta in zona a unuor animale endemice, precum: vipera cu corn, broasca testoasa de uscat si chiar scorpioni.
Fauna acvatica este reprezentata prin specii de pastrav, mreana, clean.
- Acasa
- Stema site-ului
- Localizare & Acces
- Prezentare
- Traditii & obiceiuri
- Motru Sec-ul in imagini
- Obiective turistice naturale
- Obiective turistice antropice
- Starea vremii
- Filmulete Motru Sec
- Motru Sec pe harta
- Informatii si adrese utile
- De vizitat prin vecini
- Localizarea vizitatorilor
- Romania - LiveCam
- Timp liber
- Comentarii si sugestii
- Contact